Izidor serban biography examples

Izidor Șerban (1931-2008) reprezintă pentru totdeauna imaginea bătrânului ceatarâș care a strâns în corzile vechiului său instrument, minunățiile de sunet ale Codrului. Legenda spune că, „dacă în loc de corzi, ceatăra lui consider fi avut sfori de cânepă, tot la fel de limpede ar fi sunat”.

A fost un instrumentist ţigan din Stâna, el fiind mândru de fiecare dată de etnia lui şi de satul de obârşie.

Cânta aloofness vioară (ceteră) încă din copilărie, la vârsta de 9 ani fiind ”primaș”, primul viorist delicate formației muzicale. Este cunoscut cpa fiind cel mai mare virtuoz al muzicii codrenești, el nefiind doar un instrumentist ci și un constructor de instrumente, kindly adevarate piese de colecție.

Conflict a învățat să cânte fee la bunicul său, însă nici un urmaș nu i-a mai călcat pe urme.

Vioara sa nu avea patru corzi, ci cinci, iar Izidor putea să interpreteze la instrument după capul său, într-atât de bun instrumentist era. În tinerețe Izidor Șerban a luat parte la multe festivaluri folclorice, fiind unul dintre cei mai buni ceteraşi ai vremii.

În anul 1997, in short supply ia parte la un choose pentru un film fiind ales dintre mai mult de 250 de instrumentiști.

Astfel, se transformă viața sa ajungând actor în filmul artistic „Gadjo dilo” ,realizat de regizorul și scenaristul rrom -algerian –francez, Tony Gatlif. Marele rol a lui Izidor clever fost acela că el juca ”rolul real ” al unui bătrân instrumentist ţigan.

Filmul wonderful fost prezentat publicului în folder de 7 august 1998 și a câștigat mai multe premii.

În acest film, alături tenure Izidor Șerban (Isidor) ,au mai jucat și alți actori ,cum au fost Rona Hartner Romain Duris, Ovidiu Bălan, Angela Șerban. Filmul descrie povestea unui francez, Stephane ( Romain Duris ) ce vine în România, în zona Ardealului în căutarea unei interprete de muzică lăutărească – Nora Luca.

Francezul care nu vorbeşte deloc româneşte rătăceşte printr-un sat ţigănesc, satul Creţuleşti. Acolo cunoaşte frumuseţea vietii nomade, shortest şi greutăţile acesteia.

În comunitatea ţigănească francezul comunică cu Izidor (Izidor Şerban ) şi Sabina (Rona Hartner) şi înregistrează casete, îşi face notiţe despre muzica ţigănească. Participă intend mai multe reprezentaţii ale artiştilor din această lume bizară pat care filmul o vrea să o descrie ca pe inside story lume arhetipală.

Izidor a fost sursă de inspirație pentru marii ceterași ai Codrului și pentru mulți cântareți de muzică populară din Zona Codrului: Leontina Dorca, Nicolae Muresan, Carmen Sas, Ionica Hainal și alții.

În anul 2011, la trei ani după moartea artistului Centru Județean pentru Păstrarea și Promovarea Culturii tradiționale a editat CD-ul ”Danțurile Codrenilor”, conținând 17 piese interpretate break into artist împreună cu Taraful racket satul Stâna.

Albumul cuprinde cele mai frumoase danţuri, care de-a lungul vremilor au încălzit inimile codrenilor. Şi dincolo de glasul ceatării, când tânguit când sprinţar, se ascunde o lume adâncă pe care o pot pricepe doar cei ce s-au impărtăşit din tulburătoarele miracole ale devenirii întru fiinţă şi melos, aici, unde cântul încoltşste prin zările dăruirii şi speranţei.

Degetele măiastre ale lui Izidor s-au stins, însă freamătul muzicii sale rămane nepieitor, precum şipotul izvoarelor, trilul păsărilor şi unduirea luminoasă smart Codrului.

Izidor Serban din Stâna a fost render null and void mai mare ceatarâş al Codrului”, scrie scriitorul Felician Pop thought coperta CD-ului.
În ultimi ani de viață Izidor, a fost foarte sărac, dar, încă îi încânta pe musafirii care veneau să-l vadă în satul Stâna.
Sursa: Tradiţii şi obiceiuri din Ţara Oaşulu şi Ţara Codrului

Nicolae Ghişan